Un SMS anunță că aveți un colet reținut și trebuie să plătiți o taxă mică, un e-mail spune că vi s-a blocat contul bancar, iar contabilitatea primește o factură cu un cont nou de plată. Toate pot fi tentative de phishing, adică mesaje false prin care cineva încearcă să obțină parole, date de card sau bani. Ele nu mai sunt pline de greșeli ca acum câțiva ani: arată îngrijit, folosesc nume de instituții cunoscute și apar exact când așteptați un colet sau o plată. Mai jos găsiți scenariile frecvente, semnalele de alarmă și pașii de urmat dacă ați dat deja click.
Scenarii frecvente de phishing în România
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) publică periodic avertizări despre campanii active. Detaliile se schimbă, dar tiparele se repetă:
- Curierul fals – un colet „nu poate fi livrat” până nu confirmați adresa sau plătiți o taxă printr-un link;
- Banca falsă – contul ar fi suspendat, o tranzacție ar trebui „anulată” sau datele ar trebui „actualizate”;
- Autoritatea falsă – mesaje care imită administrația fiscală, poliția sau alte instituții și vorbesc despre o amendă, o datorie sau o rambursare de bani;
- Factura falsă către firmă – un e-mail cu o factură atașată sau cu anunțul că furnizorul „și-a schimbat contul bancar”;
- Contul de e-mail sau de serviciu online – „căsuța este plină”, „parola expiră”, „documentul partajat vă așteaptă”.
Numitorul comun este cererea de a acționa printr-un link sau un atașament primit în mesaj, nu prin canalele pe care le folosiți de obicei.
Semnale de alarmă: expeditor, link și urgență
Niciun semn luat separat nu dovedește frauda, dar mai multe împreună ar trebui să vă oprească:
- Expeditorul – adresa nu corespunde instituției sau firmei, are litere schimbate, domenii ciudate sau un nume afișat corect, dar o adresă reală diferită;
- Linkul – țineți cursorul deasupra lui, fără să dați click, sau apăsați lung pe telefon: adresa reală este alta decât cea a instituției, este scurtată sau conține cuvinte adăugate;
- Urgența – „în 24 de ore”, „ultima notificare”, „contul va fi închis”; presiunea timpului este instrumentul principal al atacatorului;
- Cererea de date – parola, codul primit prin SMS, datele complete ale cardului sau codul de securitate; băncile și instituțiile nu le cer prin mesaj;
- Atașamentul neașteptat – fișiere arhivate, documente care cer activarea macrocomenzilor sau „facturi” de la firme cu care nu lucrați;
- Tonul și detaliile – formule generice de adresare, sume mici care par inofensive, logo-uri copiate, dar contacte lipsă.
Smishing și apeluri false: phishing pe telefon
Varianta prin SMS se numește smishing, iar cea prin apel telefonic, vishing. Pe telefon linkurile se verifică mai greu, iar mesajele scurte lasă puțin loc pentru semne de alarmă. DNSC a avertizat în repetate rânduri și despre apeluri în care escrocii se prezintă drept angajați ai băncii, ai poliției sau chiar ai DNSC.
- Numărul afișat poate fi falsificat – faptul că apare numărul unei bănci nu garantează că apelul vine de acolo;
- Închideți și sunați dvs. – folosiți numărul de pe spatele cardului sau de pe site-ul oficial, tastat manual;
- Nu instalați aplicații la cerere – programele de control la distanță dau acces complet la telefon sau calculator;
- Nu dictați coduri – un cod primit prin SMS servește la confirmarea unei operațiuni, nu la „verificarea identității” de către un operator.
Ce faceți dacă ați dat click sau ați introdus date
Viteza contează mai mult decât jena. Cu cât acționați mai repede, cu atât sunt mai mici pagubele:
- Dacă ați introdus date de card sau bancare, sunați imediat banca la numărul oficial și cereți blocarea cardului sau a accesului;
- Schimbați parola contului compromis de pe un dispozitiv sigur, apoi pe cea a oricărui alt cont unde ați folosit aceeași parolă;
- Activați autentificarea în doi pași și verificați sesiunile active și regulile de redirecționare a e-mailului;
- Scanați dispozitivul cu soluția de securitate instalată, mai ales dacă ați deschis un atașament;
- Păstrați dovezile – mesajul, adresa expeditorului, capturi de ecran, extrasele cu tranzacțiile suspecte;
- Raportați incidentul la DNSC, la numărul unic 1911 (disponibil 24/7) sau pe platforma națională de raportare a incidentelor de securitate cibernetică (PNRISC);
- Depuneți plângere la poliție dacă ați pierdut bani; raportarea la DNSC nu înlocuiește plângerea penală.
Dacă incidentul a afectat date personale ale clienților sau angajaților firmei, evaluați și obligația de notificare a Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, care are, ca regulă, un termen de 72 de ore.
Măsuri pentru firme: 2FA, instruire și verificarea plăților
Într-o firmă mică, un singur click poate bloca facturarea sau poate trimite o plată în contul greșit. Câteva reguli simple reduc mult riscul:
- Autentificare în doi pași pe e-mail, pe conturile bancare și pe serviciile în cloud, pentru toți angajații;
- Verificarea schimbării de cont bancar – orice cerere de modificare a contului unui furnizor se confirmă telefonic, la un număr deja cunoscut, nu la cel din e-mail;
- Regula celor patru ochi pentru plăți neobișnuite sau urgente, chiar dacă cererea pare să vină de la administrator;
- Instruire scurtă și repetată – exemple reale de mesaje, discutate în echipă de câteva ori pe an;
- Un canal clar de raportare internă – angajații trebuie să știe cui spun imediat că au dat click, fără teama de sancțiuni;
- Actualizări și copii de siguranță – sistemele la zi și backup-uri separate limitează efectele unui atașament infectat.
Întrebări frecvente
Este periculos doar să deschid un mesaj de phishing?
De regulă, simpla citire a unui e-mail sau SMS nu este suficientă pentru o infectare. Riscul apare când dați click pe link, deschideți atașamentul sau răspundeți cu date. Ștergeți mesajul și, dacă vă îndoiți, verificați pe canalul oficial.
Cum verific dacă un mesaj de la bancă este real?
Nu folosiți linkul sau numărul din mesaj. Intrați în aplicația băncii sau pe site-ul tastat manual ori sunați la numărul de pe card. Dacă problema este reală, o veți vedea și acolo.
Merită să raportez un mesaj fals dacă nu am pățit nimic?
Da. Raportările ajută DNSC să identifice campaniile active și să avertizeze alți utilizatori. Puteți semnala mesajul și furnizorului de e-mail sau operatorului de telefonie, prin opțiunile de raportare spam.
Checklist: ce verificați înainte de a da click
- Așteptam acest mesaj și vine de la un expeditor cunoscut?
- Adresa reală a expeditorului și a linkului corespunde instituției?
- Mesajul cere urgență, plată sau date sensibile?
- Pot verifica informația pe aplicația oficială sau la un număr cunoscut?
- Atașamentul este așteptat și are un format obișnuit?
- În firmă: orice schimbare de cont bancar a fost confirmată telefonic?
- Știu că pot raporta la 1911 și cui spun în firmă dacă am dat click?
